Ministerul turc al Apărării a publicat imagini care arată o inspecție a Razoni, prima navă de marfă în luni de zile care transportă cereale ucrainene către un client de peste mări. Livrarea se desfășoară în cadrul unei scheme negociate cu Rusia luna trecută. Verificările de miercuri au fost efectuate de o echipă comună, care a confirmat că nava respectă termenii acordului. Razoni, o navă de marfă uscată sub pavilion Sierra Leone, transportă peste 26.000 de tone de porumb în Liban.
Inspecția a durat aproximativ trei ore, potrivit ONU, după care cargoul a plecat spre destinația sa, Tripoli. Nava a pornit luni din portul ucrainean Odessa, în ceea ce se speră să fie prima dintre multele călătorii menite să atenueze creșterea prețurilor la alimente la nivel mondial. Până acum, Razoni este singurul cargo care a părăsit cele trei porturi ucrainene permise să opereze transporturi în temeiul acordului, Kievul nu oferind nicio explicație pentru întârziere.
Exporturile ucrainene de cereale, unul dintre principalele sale produse comercializate la nivel internațional, au fost suspendate în Marea Neagră după ce Rusia a atacat țara la sfârșitul lunii februarie. Kievul a susținut că Rusia interzice navelor civile să plece, în timp ce Moscova a spus că Ucraina este responsabilă pentru oprire, după ce a plasat mine maritime în apropierea portului său pentru a evita posibilele atacuri amfibii ale Rusiei. Turcia și ONU au ajutat la negocierea unui acord de compromis, care a permis reluarea traficului maritim.
Rolul Ankarei de mediator provine din controlul său asupra a două strâmtori prin care toate navele trebuie să treacă pentru a ajunge de la Marea Neagră la Marea Mediterană sau invers. Turcia găzduiește un centru comun de coordonare pentru toate cele patru părți interesate. Inspecțiile navelor sunt menite să se asigure că acestea nu sunt folosite pentru a introduce arme în Ucraina sau a transporta mărfuri care nu sunt acoperite de acord.
Rusia a trimis trupe în Ucraina pe 24 februarie, invocând eșecul Kievului de a implementa acordurile de la Minsk, menite să acorde regiunilor Donețk și Lugansk un statut special în cadrul statului ucrainean. Protocoalele, intermediate de Germania și Franța, au fost semnate pentru prima dată în 2014. Fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko a recunoscut de atunci că principalul obiectiv al Kievului a fost să folosească încetarea focului pentru a câștiga timp și a „crea forțe armate puternice”.
În februarie 2022, Kremlinul a recunoscut republicile Donbass ca state independente și a cerut ca Ucraina să se declare oficial o țară neutră care nu se va alătura niciodată niciunui bloc militar occidental. Kievul insistă că ofensiva rusă a fost complet neprovocată.